ERORI DE MĂSURARE
Rezultatul unei masurari, oricat de
precise ar fi aparatele de masura si metodele de masurare, nu coincide
niciodata cu valoarea adevarata a marimii de masurat. Aceasta se datoreaza unor
cauze obiective sau subiective care vor fi discutate in continuare.
Valoarea adevarata (reala) a
unei marimi este valoarea exacta a marimii respective, care nu poate fi aflata
experimental decat cu aproximatie. Rezultatul unei masurari individuale
reprezinta valoarea masurata. Abaterea valorii masurate fata de valoarea
adevarata a masurandului (marimii care se masoara) constituie eroarea de
masurare.
Clasificarea erorilor de
masurare
A. Dupa modul de calcul
erorile pot fi : absolute, relative si
raportate.
a) Eroarea absoluta este diferenta dintre valoarea masurata si
valoarea adevarata a marimii masurate :
DX = X - Xe
Eroarea absoluta are aceleasi
dimensiuni fizice ca si marimea masurata si se exprima in aceleasi unitati de
masura.
Eroarea absoluta cu semn schimbat se
numeste corectie.
b) Eroarea relativa este raportul dintre eroarea absoluta si
valoarea marimii masurate:
[%] 
Eroarea relativa poate fi exprimata ca un numar adimensional, in
procente sau in parti pe milion (de ex., 2.10-4, sau 0,02% sau
200ppM).
c) Eroarea raportata este raportul
dintre eroarea absoluta maxima si o valoare conventionala Xc a marimii de
masurat:
[%]
Valoarea conventionala poate sa fie
intervalul de masura al unui mijloc de masurare (pentru mijloace de masurare cu
scala liniara cum sunt voltmetrele si ampermetrele magnetoelectrice), unghiul
de deviatie maxima (pentru mijloace de masurare cu scala neliniara cum sunt
ohmetrele magnetoelectrice) sau chiar valoare indicata pentru mijloacele de
masurare care nu au capat de scala (cum este contorul de inductie). Eroarea
raportata se poate exprima in aceleasi moduri ca si eroarea relativa.
B. Dupa
sursa de aparitie erorile se clasifica astfel:
Fig. 1. Schema procesului de masurare si principalele
elemente care intervin.
|
a) Erorile de
model
sunt datorate fenomenului supus masurarii si ele provin din simplificarea
sistemului fizic asupra caruia se efectueaza masurarea neglijandu-se unele
proprietati sau marimi fizice caracteristice acestuia.
b) Erorile de influenta reprezinta
erorile introduse de factorii de mediu care pot influenta marimea de
masurat. Exemple: umiditatea mediului ambiant la masurarea grosimii hartiei cu
grosimetre electrice capacitive,
c) Erorile instrumentale reprezinta
erorile proprii ale mijloacelor electrice de masurare fiind cuprinse, de
regula, intre limite cunoscute in functie de modul de definire a preciziei
precum si erorile suplimentare datorita marimilor de influenta, de ex.:
temperatura, campurile electromagnetice, umiditatea etc.
d) Erorile de interactiune dintre mijlocul
electric de masurare si fenomenul supus masurarii sunt cauzate de
actiuni electromagnetice sau mecanice exercitate de mijlocul de masurare asupra
fenomenului supus masurarii si reciproc. Exemple: masurarea temperaturii
folosind un traductor rezistiv de marime suficient de mare pentru ca sa
perturbe temperatura ce se masoara, masurarea tensiunii electrice cu un
voltmetru cu impedanta mica de intrare, etc.
e) Erorile de operator sunt cauzate de
neasigurarea de catre beneficiar a conditiilor nominale de utilizare a
mijlocului electric de masurare. Exemple: alimentarea cu o tensiune cu mult
diferita de intervalul nominal de tensiune,
alimentarea cu o tensiune alternativa de frecventa mult diferita de
intervalul nominal, folosirea in pozitie necorespunzatoare a mijlocului de
masurare etc. Sunt erori subiective, care pot fi evitate printr-o cunoastere
corecta a conditiilor de utilizare a mijlocului de masurare si prin citirea
corecta a indicatiei acestora.
C. Dupa
modul de manifestare la repetarea masuratorilor, care au loc in conditii
practic identice, erorile se clasifica in:
a) erori aleatoare,
caracterizate prin aceea ca variaza imprevizibil in
timp, ca durata si ca semn;
b) erori sistematice care se caracterizeaza
prin aceea ca
nu variaza
in
timp sau au o variatie lenta
la repetarea masuratorilor;
c) erorile grosolane sunt caracterizate prin abateri mari
(aberante) fata de celelalte valori
ale sirului de valori masurate.
